Comments on: Cum m-a învins democraţia poliţienească

By: admin

admin — Mon, 06 Jul 2009 10:00:13 +0000

eu înţeleg “în sânge” ca metaforă pentru “în gene” . dar poate ai vrut să zici “în obişnuinţă”, “a doua natură”, care e un lucru diferit. că de aia e “a doua”. explicaţia mea pentru faptul că am nerespectarea regulilor ca “a doua natură”, în ciuda faptului că am fost “copil cuminte” de când mă ştiu, este mediul în care am crescut, şi anume “incentive scheme” din societatea românească. în comunism, singurul mod în care puteai trăi mai bine era să NU respecţi regulile. de la a cunoaşte pe cineva la aprozar pentru a fi anunţat când bagă carne până la a da din coate şi a te băga în faţă la coadă, că altfel nu mai prinzi pâine (!) – survival of the fittest. aşa am învăţat să nu-l respectăm nici pe cel de lângă noi. de lipsa de respect faţă de autoritate nici nu mai tre’ amintit. din păcate, “incentive scheme” s-a păstrat şi după Revoluţie, şi e legat tot de a avea o viaţă mai bună: şi acum ca şi înainte trebuie să “te învârţi” de chestii ca să o duci bine, nu pentru că statul nu-ţi dă voie, ca înainte, ci pentru că e lent, birocratic, incompetent, în plus oamenii din jurul tău au aceleaşi sechele, care s-au propagat în timp – astfel şi “generaţia nouă” e şi ea distorsionată. Încep să înţeleg atât la ce s-a referit Brucan cu cei 20 de ani, cât şi că s-a înşelat – durează mai mult.
Diferenţa în vest, cum ilustrează şi pin, e că factorii motivaţionali acţionează invers: e mai puţin profitabil să încalci regulile (de trafic, de exemplu ), pentru că şansele să plăteşti snt mai mari decât să scapi. în termeni economici, “costul de oportunitate al furtişagului” e prea mare pentru oamenii obişnuiţi. în plus, am mai vorbit despre “masa critică” a oamenilor vigilenţi (tip administrator) care impun cutuma fără să fie nevoie de poliţie. e o formă de “bici productiv”. acuma, şi în comunism am avut “bici”. diferenţa e că ăla era absurd, normal că oamenii se revoltă. şi îşi pierd încrederea în orice formă de bici. chiar şi cel care i-ar ajuta, per ansamblu, pe toţi să trăiască mai bine.

Pentru discuţia cu genele , propun să citim întâi amndoi materialul ăsta, şi apoi eventual să dezbatem. Extrasul de mai jos îmi dă de gândit: forma extremă a convingerii că anumite comportamente sociale snt determinate genetic a fost aplicată în nazism; convingerea că genetica nu are NICI UN ROL a fost aplicată în comunism (observ cu stupoare că mai sus am combătut “comunist”!). La ce a dus, s-a văzut. Să fie adevărul la mijloc? Atunci n-am rezolvat nimic .

“Traditionally, human nature has been thought of as not only inherited but divinely ordained. Whole ethnic groups were considered to be, by nature, superior or inferior. In the 19th and 20th centuries, however, intellectuals increasingly attributed differences among races, classes, and genders to socialization (nurture), rather than to innate qualities (nature). In the 20th century, the Nazis pursued an agenda based on the concept of human nature as defined by one’s race. The Communists, on the other hand, largely followed Marx’s lead in defining the human identity as subject to social structures, not nature. In scientific circles, this conflict led to ongoing controversy of sociobiology and evolutionary psychology”.

By: pinguilde

pinguilde — Sun, 05 Jul 2009 14:24:50 +0000

La noi in sat nu se fura. Nimic. La ziua recoltei stau papusile de paie imbracate in haine bune, cu ceas la mana doua saptamani afara si nu dispare nimic. M-am intrebat de ce. Si cred ca-i mai mare daraua decat ocaua. Oamenii ar avea mai mult de pierdut daca s-ar apuca de furtisaguri.

Asa e cu respectarea legii si in rest. Nicaieri nu-s oamenii mai breji. Probabil ca si politaii lor, daca nu i-ar controla nimeni ce fac, ar iesi mai degraba la ciupit ciubucuri.

Cat despre tine, chiar sunt curioasa cat te tine invatatura de minte.

By: takeda

takeda — Sun, 05 Jul 2009 04:55:20 +0000

personal, cred intr-un sistem care nu poate lasa loc de interpretare. si pare ca al lor este evident. in egala masura cred ca e unul scump. nu ca ar fi facut la noi cineva vreun studiu de fezabilitate/ impact ca sa vada daca se poate. cred ca s-ar primi si bani comunitari pentru astfel de dezvoltari/ modernizari…

asa cum bine ai spus, problema nu e implementarea sistemului, ci “codul onoarei”. care sta la om. poate sa te flesuiasca la 60.1 km/h cand tu trebuia sa mergi cu 60, sa iti trimita tzidula acasa si sa purceada la executie. initial cu “frumosul” (asa cum patesti tu ), ulterior silit, cu “biciul”.

faptul ca ai blestememat cu ti-a venit la gura (as fi curios sa stiu si ce ai zis ), imi reconfirma faptul ca noi avem nerespectarea regulilor, formale si informale, in sange. nu mai zic “genetic”, pentru ca iaaaar ne harjonim. doua mici exemple recente de acest gen:

1. ne asezam la coada la check in in barcelona… in fatza, trei cupluri. primul, care chiar urma, in dulcele stil mioritic se uita convingator in ochii celor din spate (si noi, altminteri) si ne roaga sa ii lasam si pe prietenii lor. care erau alte trei cupluri… am simtit imediat ca am intrat in teritoriul raului simt. deci, incalcarea unei reguli informale, cu o dezinvoltura de zile mari… pentru ca nimeni nu a zis: “NU, sa stea toti la coada”. el a zis, el a auzit…

2. ne urcam in avion. printre altele, steward-ul vine si ridica “draperia” de la hubloul geamului. pupaza care statea acolo, il trage la loc in secunda doi. si o mai aud: “ei, si daca eu il ridic, ce nu pleaca avionul?”

ia mult cultivarea bunului simt. cred insa ca ea se face numai cu “biciul”.