Category — Coltul tele-spectatorului

“Ce zici, te tentează o experienţă în mijlocul vulcanicilor fani români?” îl întreb pe S. “Hai la Grasshoppers – Steaua.”
“Hai”.
Meciul e la 7:30, pe la 7:05 ieşim din clădire, mergem povestind până la staţia de tramvai, unde ne aştepta tramvaiul 2 – brusc, fuga să luăm bilete (deh), până să luăm, evident pleacă tramvaiul. “Hai să mergem pe jos până la staţia următioare”, zic, “să mai economisim din… [...]

Neavând bilet, iată ce-am văzut din evenimentul atletic:

Fraza şi poza de mai sus ar fi fost tot conţinutul articolului, dacă nu m-ar fi acostat un domn în franceză chiar în faţa casei de bilete. “Mösiö, un billet? Loc bun, pe scaun, vedeţi atleţii bine”, zice. Mă uit – biletul părea în regulă, omul la fel. Ne tocmim, îl scot cam la 60% din preţ, oricum cam pipărat, dar… mi… [...]

Când am auzit de regata din cadrul Cupei Mondiale (a treia şi ultima din serie) de la Lucerna, am crezut că trebuie să fie şi de-ai noştri prezenţi – o ocazie bună să “inaugurez” şi această disciplină sportivă la faţa locului. Intru pe site-ul federaţiei de canotaj, dau clic pe “evenimente” – nici o vorbuliţă. Nu despre evenimentul de care vorbeam, nici o vorbuliţă în general. Pagina e goală.
Căutarea… [...]

“Grupa e mai grea decât pare”, zise W. gânditor.
“Cu cine sunteţi, cu Ghana, Serbia, Australia. Da, va fi greu”, îi dau dreptate.
“Chiar nu ştiu cine va ieşi pe locul 2.”
“?!”
“Adică, presupun că Germania se va impune, dar pentru locul doi va fi foarte complicat.”
N-am mai zis nimic. W. e un om chiar foarte cumsecade, modest şi la locul lui. Poate tocmai de-aia m-a scos de… [...]

Abia când am parcat în singura baltă mare din parcare m-am gândit la Murphy şi legea lui. Interesant că declicul nu s-a produs mai devreme, când aproape de graniţă mi-am dat seama că am uitat paşaportul acasă. „De ieşit se iese uşor, dar la intrarea înapoi mai controlează”, zice L. „Şi ce-ţi fac, nu te lasă să intri?” „Nu. Trebuie să aştepţi până mă duc eu acasă, iau paşaportul, vin… [...]

- Bună ziua, unde aveţi cearşafuri simple, albe, cele mai ieftine?
- Aici.
- A, nu din acestea cu elastic, din alea normale, banale, drepte.
- A, din alea nu avem. Nu mai ţinem.
- Şi unde pot găsi?
- Doar în centru, în magazinele mari, poate mai au. Sau în centrele comerciale din afara oraşului.
Bună treabă. Una la mână, aşa se întâmplă dacă laşi pe ultima zi. A… [...]

Scrisoare pentru Dan Petrescu
Dane,
mai devreme sau mai târziu, în următoarele două săptămâni, gândul perfid se va strecura: “poate e mai bine să mergem în Europa League, e mai accesibilă, avem şanse mai mari la o performanţă de răsunet, faze superioare, poate chiar o finală, cine ştie.”
Dane, după seria asta de meciuri în care ne-ai făcut să visăm, ne eşti dator. Ne eşti dator să alungi acest gând,… [...]

Impresia de circ roman nu mi-a fost dată doar de faptul că aveam locul în Vomitorio 601 E.

Spectatorii nu s-au dus ca pe vremuri strămoşii noştri comuni să presteze în vomitarium-urile laterale (deşi la ce gust aveau patatas fritas (chips-uri la kil), nu m-aş fi mirat foarte tare), dar au venit ca la spectacol, cu mic, cu mare

(pe alocuri chiar cu foarte mic).

Arena aducea cu un Coloseu,… [...]

Că tot era vorba de meci, am trecut şi noi cu austriecii cam prin ce-au trecut francezii cu noi.

“Nu cumva să te îmbraci în galben” şi “sper că nu eşti în galben” au fost cele 2 propoziţii, venite din 2 surse diferite pe parcursul a doar vreo 5 minute, care mi-au dat planurile peste cap.
Tricoul meu galben atrăsese ceva priviri poate mai mirate decât normal din partea trecătorilor, dar nici un alt fel de gest. Ba domnul de la informaţii turistice mi-a recomandat îndatoritor unde aş putea… [...]

Dacă v-aţi uitat la Cupa Confederaţiilor la fotbal, la meciurile Africii de Sud, poate aţi observat că de fiecare dată când singurul alb din echipă atinge mingea, toată tribuna scoate un sunet care pe stadioanele engleze înseamnă huiduială: “Buuuuuuu!”.
Majoritatea televiziunilor au comentat cum că săracul alb e huiduit de spectatori, în majoritate negri; s-au legat de trecutul rasist al ţării, etc.
Mi se pare şocant cum nu s-au documentat,… [...]

Am zis de multe ori că asocierea emoţională zgomotoasă cu o cauză abstractă externă, la care nu ai nici un merit sau implicare, e o prostie. De la patriotismul/naţionalismul de tip agresiv, până la a te lăuda tu personal cu realizările unui sportiv, de exemplu, doar pentru că vorbiţi aceeaşi limbă, mi se par rămăşiţe greşit înţelese şi aplicate ale instinctelor ancestrale tribale. N-ai nici un merit, la ce te… [...]

Smbata, 2 mai
Anume nu m-am uitat în program să văd cine joacă, pentru a menţine suspansul şi a avea o surpriză, de preferat plăcută. Mi-am luat aşadar şapca cu România (mă gândisem să mă îmbrac cu totul în galben, da’ m-am gândit că exagerez) şi am purces spre arenă. Când am văzut suporterii cehi şi finlandezi întreptându-se spre sală, inima mi-a tresăltat a regal hocheistic – cu greu aş… [...]

Prima dată mi-au atras atenţia când au fost învinşi de Werder Bremen cu 5-4. De unde-or mai fi răsărit şi ăştia de la Hoffenheim? Cum n-am găsit nimic despre ei la o căutare sumară în ziarele noastre de sport, am lăsat baltă tema. Până când am văzut acu ceva vreme că “anonimii” sunt pe locul 2 în Bundesliga după 8 etape, şi acum văd că sunt pe primul loc, după… [...]

Ar fi trebuit să merg la semifinală – Venus Williams – Ana Ivanovic. Am văzut asta, desigur, abia după ce mi-am luat bilet la finală. Venus Williams – Flavia Pennetta.
Italianca, nr. 17 WTA, a ajuns surprinzător în finală, învingând-o între altele pe nr. 1 Jelena Jankovic.
Surprinzător “pe hârtie”, nu şi ca joc. Dar până să ajungem acolo, o privire în sală.

Hallenstadion a fost împărţit în 2 jumătăţi,… [...]

M-am mirat că-i zice “Shuttle Cup”, m-am întrebat în sinea mea de ce, dar cum n-am găsit răspuns, am lăsat-o aşa. Abia acum am văzut întâmplător pe net că “shuttle” îi zice la “fluturaşu” cela de dau ăştia în el ca disperaţii la badminton. Văzându-l, ieri, pe fluturaş, în zbor, mi-am readus aminte că cel “oficial” e făcut din pene adevărate, nu din plastic ca astea cu care ne jucăm… [...]

Freestyle.ch e un concurs de sport extrem organizat anual începând cu 1995 pe Landiwiese în Zürich. Tot week-endul se întrec sportivi la 4 discipline, snowboard, ski, skateboard şi FMX (motociclete).
L. mi-a zis de el, şi am fost cu el şi cu C. azi la o parte din finale. Biletul era 40 de franci. Întârziasem… Hmmm… ne-am codit să dăm, parcă nu merita pentru mai puţin de o oră, aşa… [...]

Mi-am dat seama că am stat aproape 4 ore în picioare abia la sfârşit – când să plec, mi-am simţit genunchii amorţiţi şi tălpile durând a protest. Au fost 4 ore intense şi relaxante în acelaşi timp – “efectul atletism”.
Un bilet în picioare la reuniunea atletică Golden League – Weltklasse Zürich costă 35 de franci. Erau singurele bilete care se mai găseau – probabil as fi ales categoria oricum… [...]

“Ţinteşte Luna, şi chiar dacă ratezi, ai şansa să ajungi printre stele.”
Am simţit-o pe Camelia Potec ţintind Luna. N-a ajuns printre stele, dar m-a umplut de respect.
Pentru unii (majoritatea), poveştile cu eroi şi sutimi de secundă ale nataţiei olimpice se vor lega de sutimea care i-a adus lui Michael Phelps a şaptea medalie de aur, chiar în finala precedând-o pe cea despre care e vorba. Pentru mine, povestea… [...]

Vreţi ca Phelps să adune mai mult de 7 medalii de aur la Olimpiadă (recordul lui Spitz din ‘72) sau vreţi să nu reuşească?