Category — Americi

Blue Air se laudă că bagă acum curse Bucureşti-Havana la 400 de euro, de 3 ori mai puţin decât ne-au jefuit pe noi cei de la Air France. Dacă se trezeau acu’ 3 luni, aveau 3 muşterii în plus.
Bine, de precizat e că destinaţia, deşi anunţată cu pompă pe site, nu funcţionează, cel puţin deocamdată. Adică dacă selectezi Bucureşti-Havana îţi dă “cursă indisponibilă în ziua cutare”, iar dacă încerci… [...]

Întâmplarea face că am fost în Cuba aproape exact în acelaşi timp cu Antoaneta, fără să ştim unul de altul. Şi am mai vizitat şi aproape aceleaşi locuri. Face şi mai interesant de văzut ce impresii au văzut alţi ochi. O privire mai profundă, foarte interesantă. Articolele le găsiţi aici:
http://inlauntru.blogspot.com/search/label/Cuba
Cezar, zis şi Imperatorul, a fost în Cuba mai demult. Articolele lui de aici
http://imperatortravel.blogspot.com/search/label/Cuba
sunt de asemenea foarte… [...]

Merită să mergi în Cuba pentru: aroma unică de socialism în secol 21 plus atmosfera de Caraibe – combinaţia nu se poate descrie în cuvinte, trebuie trăită. Pentru mine a fost ca o călătorie “înapoi în viitor”: în viitorul unui univers de care noi ne-am desprins acum 20 de ani. A fost răscolitor să văd cum ar fi putut arăta viaţa noastră azi dacă n-ar fi fost ei. A fost… [...]

11 ianuarie 2010
Ajuns la Paris, trebuie să schimb terminalul. Nu-s obişnuit cu gradele minus de afară, dar după o scurtă confuzie vine autobuzul cu pricina. Călătoria durează, şi mai am o oră până la îmbarcare. Dar e bine, zic. Ajung, dau să intru la filtrul bagajelor, când domnul de la paza lichidelor – “uoo, mösiö. Sticla nu trece.” Mă aşteptam la asta, aşa că zic poezia – “vin de… [...]

10 ianuarie 2010
A doua zi aveam avionul dupămasa, aşa că am mai avut timp de-o plimbare până-n piaţa veche, favorita noastră, unde am băut o cafea (respectiv ciucalată caldă) la cafeneaua unde zice Planeta că e cea mai bună cafea din Cuba. arată foarte bine, ca totul în piaţa asta, un fel de Starbucks local.

Ne întrebam dacă e de stat sau privată. Avea şi o expoziţie a unui… [...]

9 ianuarie 2010, seara
Bulevardul Malecon era închis pe direcţia noastră de mers. Am ocolit, dar apoi am intrat înapoi pe el de pe o străduţă lăturalnică. Probabil prea devreme, pentru că eram singura maşină de pe carosabil. Am bănuit (şi Luis avea să confirme) că e închis din cauza vremii: vânt, iar valurile mari stropeau constant carosabilul. Fiind singura maşină şi mergând încet, nu era nici un pericol, dar… [...]

a fost… lung.

La 8, băiatul s-a înfiinţat punctual la întâlnire. Din păcate, vremea n-a ţinut cu noi, era înnorat zdravăn. Am plecat totuşi, sperând să nu plouă.
“Speranţa nu e o strategie”, zicea un gânditor contemporan american. Ploaia a început încă înainte să ieşim din oraş. Băiatul care ne conducea era student la educaţe fizică, şi era îmbrăcat după ultima modă occidentală, cu blugi lăsaţi treisferturi, adidaşi roşii foarte curaţi şi un… [...]

8 ianuarie 2010
În drum spre Viñales opriserăm la o parcare, de unde se vedea frumos într-o vale:

Plănuiam să mergem a doua zi să ne uităm mai atent, dar – am văzut la agenţia din oraş că există un punct de observaţie la vreo 3km de oraş, hotelul Jarmins. “Hai să mergem”, a zis A. Şi nu ne-a părut rău. Hotelul e fix deasupra văii,

care se desfăşoară spectaculos… [...]

8 ianuarie 2010
Recomandat de Lonely Planet ca un stop “obligatoriu” pentru majoritatea trekkerilor care străbat Cuba, mă aşteptam ca Viñales să fie un orăşel mic şi fermecător, gen Trinidad. Prima impresie n-a fost însă cine ştie ce. Case mici, înşirate pe marginea drumului, şi atât.

Am ajuns după 5 ore de la plecarea din Cabo San Antonio (cu tot cu oprirea la Don Robaina), aşa că prima grijă a… [...]

A. văzuse în Lonely Planeta că există o fermă de tabac mai deosebită lângă Pinar del Rio, aflată fix în drumul nostru de la Cabo San Antonio spre Viñales. Singurul proprietar de firmă în viaţă care mai are o marcă de ţigări cu numele lui, ferma Robaina. Voiam să mergem, plănuiam să-mi fac proviziile de tabac de acolo, să fie “original”.
Ajungem în zonă – în carte zicea că se… [...]

După o ultimă privire spre Vest, de la Cabo San Antonio,

am pornit prin pacrul Guanahacabibes pentru ultima oară. De-aia am şi oprit să pozăm pomii ăştia, pe care-i remarcaserăm la fiecare trecere:

De asemenea, am oprit pentru o poză cu fauna caracteristică zonei:

Când eram mic mi-ar fi plăcut parcul ăsta în mod deosebit – mi-am dorit mereu să las animale domestice în libertate, să văd cum se adaptează.… [...]

7 ianuarie 2010, seara
Am plecat de la Maria la Gorda la puţin timp după ce am ieşit din apă, că era deja dupăamiază şi se făcea frig. În plus, mai aveam doar ceva de rezolvat pe ziua în curs, benzina. Nu mai aveam aproape deloc, dar din fericire la Cabo San Antonio ne spusese că e o benzinărie la 5km. Ne-am dus aţă, că am ajuns fix după apusul… [...]

7 ianuarie 2010

Pentru a ajunge la destinaţia noastră principală în această parte a Cubei, Maria la Gorda, a trebuit să traversăm întregul parc naţional Guanahacabibes (fain nume, nu? ). Asta pentru că la Maria la Gorda n-am mai găsit cazare, iar cel mai aproape am găsit tocmai la Cabo San Antonio, cale de aproape 70km. Parcul Naţional Guanahacabibes, care ocupă majoritatea peninsulei cu acelaşi nume, e declarat de UNESCO… [...]

Cabo San Antonio e extremitatea de Vest a Cubei.

Acolo, pe lângă farul Roncali

trebuia să se afle complexul turistic unde trebuia să ajungem. Am oprit la far, deşi împrejurimile nu păreau prea primitoare,

şi am întrebat un nene bătrân care voia să se refugieze sfios într-o baracă unde e cabanele. “Mai încolo”, ne-a zis. Am trecut deci de far şi, după vreo 3km, am găsit complexul turistic Cabo… [...]

6 ianuarie 2010
Azi plecăm toţi din Havana. C&J o iau în sus, spre America, via Canada (reamintesc, din America nu poţi veni direct în Cuba. Mai mult, embargoul e atât de “adânc”, încât cetăţenii americani nu numai că nu au voie să importe trabuce făcute în Cuba, dar n-au voie nici să le fumeze. Nicăieri în lume!…). Noi o luăm spre Vest, şi principala întrebare e – cum?
Din… [...]

” Cred că nu există ţară din lume, incluzând cele sub dominaţie colonială, în care colonizarea economică, umilirea şi exploatarea au fost mai grave ca în Cuba, în parte datorită politicilor ţării mele în timpul regimului Batista. Am aprobat proclamaţia lui Fidel Castro de la Sierra Maestra, când în mod justificat a cerut dreptate şi a năzuit să cureţe Cuba de corupţie. Merg chiar mai departe: într-o anumită proporţie e… [...]

Stând noi în Bodeguită şi ascultând cântecul despre Che Guevara,

bineînţeles că am dezbătut tema. Cea mai pertinentă observaţie a fost a lui A. – ce ironie, figura lui Che, un idealist comunist, e probabil lucrul exploatat în cel mai pur capitalist stil în ziua de azi. Cu tricourile, şepcile şi tot merchandisingul de rigoare.
Nu ştiam multe despre personaj, doar că a devenit un fel de simbol revoluţionar, pe… [...]

La Bodeguita del Medio e un loc de referinţă în Havana, pentru iubitorii de distracţie, relaş şi decadenţă. Bodeguţa Mediului se află pe o stradă destul de lăturalnică din Havana veche, foarte aproape de catedrală, şi e anunţată de un semn care nu transpiră mari merite artistice:

Înăuntru, însă, îţi dai seama imediat că locul ăsta “are personalitate”:

Localul e plin. Urcăm la etaj, pe lângă pereţii ultrascrişi,

şi ne… [...]

Am ajuns deci la faleză. Zonă cunoscută, de data asta însă văzută pe lumină . În stânga se vede hotelul Deauville, unde stătusem în prima seară – clădirea înaltă de pe bulevardul Malecon,

iar astea snt casele care noaptea păreau dubioase, ziua nu. Pe-aici pe undeva e barul la care a vrut să mă invite la chica cea mica.

De aici înspre Havana Central şi Vedado pleacă “skyline”-ul oraşului:

Dar… [...]