Category — Asia

Marţi, 31 martie 2009
“TU ŞTII CÂT I CEASU?? UNŞPE!!”
N-a sunat alarma telefonului, sau n-am auzit-o, şi nu ne-am trezit. Voiam să plecăm pe la 8, să prindem cât mai mult la Kyoto… Mda. Ţeapă. În timp ce ne îmbrăcam, altă panică – dacă nu faci checkout la timp, în ţara asta cică plăteşti în plus, piperat, fiecare oră. Iar checkoutul se face de obicei la 10… Fug repede… [...]

Luni, 30 martie 2009
I-am întrebat pe C. şi M2 la cină în seara precedentă ce excursii de o zi s-ar putea face în jurul Tokyo-ului. Nikkō şi Kamakura au reieşit ca favoriţi, primul în munţi, a doua la mare.
Am zis că întâi ar fi frumos să vedem Pacificu’, aşadar prima excursie este la Kamakura. Azi e şi ziua festivă a activării abonamentului de tren Japan Rail Pass, care… [...]

Duminică, 29 martie
A doua zi a început cu mutatul, la un hotel din Jimbōcho, o zonă un pic mai aproape de centru. Aşa am aflat că, deşi Asakusa e cam departe de centru, templul ăla lângă care am stat e mare atracţie turistică, aşa că a fost bine că am stat acolo în prima noapte, am scăpat de o “grijă”.
În Cipangu ieşirea din hotel se face de obicei… [...]

Imaginea mea despre Cipangu era ambivalentă: pe de o parte vedeam pagode, temple, case de lemn cu ferestre de bambus (asta patentat din Şogun, cartea care mi-a deschis gustul orientului – poate cu gândul la pagode şi temple mi-a tot venit cuvântul Cipangu în cap în ultima vreme, numele dat de Marco Polo Japoniei); pe de ală parte zgârie-nori umpluţi cu neoane colorate şi stridente în oraşe ultramodern tehnologizate (asta… [...]

Chiar eram mulţumit în timp ce mergeam spre München. Ploua cu găleata şi se vedea prost, dar simţeam că pregătirile au decurs bine, am plecat destul de la timp, n-am uitat nimic. Mare lucru. Am dezvoltat această superstiţie de tip OCD/ADD, bazată pe experienţă, cum că de obicei călătoria va decurge bine dacă uit ceva destul de important, dar nu esenţial, în prealabil.
Abia la München mi-am dat seama că… [...]

Badea Ion din Vinţu de Jos trebuia să ajungă la expoziţia mondială de la Osaka. Se îmbracă el frumos, merge la gară în Vinţ şi cere un bilet până la Osaka. Doamna de la ghişeu:
- Osaca? Poate Poplaca! Unde e Osaca? N-avem, mergeţi la Alba Iulia la Gară, până acolo pot să vă dau bilet.
Merge la Alba, la gară,
- Un bilet până la Osaka, vă rog.
Doamna… [...]

Sā ikimashō!… [...]

Daca intrebi un locuitor al Bodrumului cum ajungi la Halikarnas, imediat iti spune – stanga, dreapta,
stanga si e pe dreapta. Halikarnas. Se pare al doilea club in aer liber din Europa ca marime, zic ei. Zic ei uitand ca Bodrum se afla in Asia, de fapt.
Cam atat a ramas din Halikarnas, numele, amintirile, curiozitatea unor turisti rataciti si marele club cu haus, bai de spuma, spectacol de circoteca… [...]

3 Ianuarie 2006
1bn. 1 mrd. 1 mld. 1 md. un miliard. indiferent cum scrii, raman un miliard de oameni. un mi-li-ard de oameni… nu-ti poti inchipui, pana nu vezi. pana nu te misti printre ei.
ca de exemplu prin Delhi, un oras cu populatie aproape cat Romania.
salutari dintr-un punct minuscul de internet. ma sui intr-o auto riksha si ma duc.
insaan phone leta hai baat karne ke liye!… [...]