Category — Reportaje

“Ce zici, te tentează o experienţă în mijlocul vulcanicilor fani români?” îl întreb pe S. “Hai la Grasshoppers – Steaua.”
“Hai”.
Meciul e la 7:30, pe la 7:05 ieşim din clădire, mergem povestind până la staţia de tramvai, unde ne aştepta tramvaiul 2 – brusc, fuga să luăm bilete (deh), până să luăm, evident pleacă tramvaiul. “Hai să mergem pe jos până la staţia următioare”, zic, “să mai economisim din… [...]

Neavând bilet, iată ce-am văzut din evenimentul atletic:

Fraza şi poza de mai sus ar fi fost tot conţinutul articolului, dacă nu m-ar fi acostat un domn în franceză chiar în faţa casei de bilete. “Mösiö, un billet? Loc bun, pe scaun, vedeţi atleţii bine”, zice. Mă uit – biletul părea în regulă, omul la fel. Ne tocmim, îl scot cam la 60% din preţ, oricum cam pipărat, dar… mi… [...]

Când am auzit de regata din cadrul Cupei Mondiale (a treia şi ultima din serie) de la Lucerna, am crezut că trebuie să fie şi de-ai noştri prezenţi – o ocazie bună să “inaugurez” şi această disciplină sportivă la faţa locului. Intru pe site-ul federaţiei de canotaj, dau clic pe “evenimente” – nici o vorbuliţă. Nu despre evenimentul de care vorbeam, nici o vorbuliţă în general. Pagina e goală.
Căutarea… [...]

Oare toate formaţiile “de deschidere” sună aşa rău? Vocea se auzea foarte prost, toba foarte tare… Gălăgie. Altfel, formaţia pare a suna melodios. Un fel de Vank, plus violoncel, şi voce parca mai “comună”.
Am văzut la intrare afiş mare cu “artiştii nu permit înregistrare şi poze (parcă), iar la deschidere era încă luminat pe gang şi mişunau stewarzii, asa ca n-am scos aparatu’. Păstrez pentru o ocazie care să… [...]

4 se numesc cvartet, 5 cvintet, 6 sextet, 7 şeptică, 8 octet… dar când snt 10, cum se numesc? Tentet? Decalog? Decatlon? Decibel? Rămân la tentet, mai ales că se şi potriveşte cu celelalte cuvinte: tentet de tenori. The Ten Tenors erau studenţi la conservator cărora nu prea le surâdea să cânte toată viaţa operă, şi printr-o împrejurare mai mult sau mai puţin întâmplătoare s-au apucat să cânte împreună şi… [...]

Smbata, 2 mai
Anume nu m-am uitat în program să văd cine joacă, pentru a menţine suspansul şi a avea o surpriză, de preferat plăcută. Mi-am luat aşadar şapca cu România (mă gândisem să mă îmbrac cu totul în galben, da’ m-am gândit că exagerez) şi am purces spre arenă. Când am văzut suporterii cehi şi finlandezi întreptându-se spre sală, inima mi-a tresăltat a regal hocheistic – cu greu aş… [...]

Auzisem că de 1 Mai elveţienii îşi dau în petec – oameni de extremă stânga se adună în oraş şi se iau la harţă cu poliţia. Măi să fie. Anul ăsta am zis să văd şi eu minunea.
C. îmi zisese că trebile e dupemasă, aşa că pâână m-am treziit, pâână să caut pe net să văd dacă au vreun program, s-a făcut amiază. A propos, nebunii au sait în… [...]

Când am auzit pentru prima dată de “The Killers”, am crezut că e vreo formaţie de heavy metal din ăla supărat, cu răgete şi răguşeli. Când colo, snt nişte inşi melodici, vivaci, dar destul de “cuminţi”. Ceva între U2 şi Coldplay – cum declară şi ei, au fost influenţaţi mult de U2, au şi lucrat cu colaboratori de-ai lui Bono&Co.
Credeam că o să fie haos şi înghesuială, aşa că… [...]

80% din cei prezenţi nu erau născuţi sau erau prea mici ca să-şi aducă aminte de 1989, ca să nu mai vorbim de ce era înainte.
“O sută de persoane”, anunţă sec jandarmul prin staţie. Vreo 20 de poliţişti şi jandarmi, cu maşini, motociclete şi toată utilarea ultramodernă de film SF a însoţit grupul de tineri adunaţi la Universitate pentru evenimentul comemorativ din 21 decembrie, 2008.
“Dacă tot ne întâlnim,… [...]

Freestyle.ch e un concurs de sport extrem organizat anual începând cu 1995 pe Landiwiese în Zürich. Tot week-endul se întrec sportivi la 4 discipline, snowboard, ski, skateboard şi FMX (motociclete).
L. mi-a zis de el, şi am fost cu el şi cu C. azi la o parte din finale. Biletul era 40 de franci. Întârziasem… Hmmm… ne-am codit să dăm, parcă nu merita pentru mai puţin de o oră, aşa… [...]

Am ajuns mai devreme în gară, să văd şi eu uriaşii.

11 statui imense de jucători reprezentativi pentru Euro, amplasate în hala gării. Între ei şi Chivu,

şi nici un italian, după cum aveam să aud. Cică au pus doar jucători sub contract cu Adidas.
Booon. Ne întâlnim cu familia El Veţienilor în trenul spre Berna. Avem emoţii, cumva ciudat, în sinea noastră nu credem că vom câştiga, dar tot… [...]

De data asta, interviul de la televiziunea chineză (alta decât data trecută) nu m-a mai luat prin surprindere.
Pe stradă, în drum de la stadion spre casă, Pălăria Tricoloră a atras din nou microfon chinez prietenos:
„Aţi făcut 0-0 cu Franţa. Cum comentaţi?”
„Echipa României este foarte bună în a anihila adversarul. Dar azi n-am avut nici un şut pe poartă, aşa că suntem foarte mulţumiţi cu acest rezultat.”
„Urmează… [...]

Am ajuns în oraş pe la 11. Mă miram de ce nu e trafic, dar mi-am dat seama că e duminică dimineaţă – nimic nu mişcă aici, campionat necampionat. Pe Bahnhofstrasse, pustiu.

Singurii care atrăgeau atenţia eram noi, 4 şepci galben strident. Trecătorii care ne depăşeau se întorceau cu curiozitate nedisimulată pentru a vedea ce echipă susţinem. Ah, Romeinia, le citeam pe buze.
Ajunşi la lac, am văzut şi primele… [...]

Am dat peste maratonisti intamplator. Dat fiind ca nu ploua afara, ba chiar soarele facea tentative de disuadare a norilor, am hotarat ca duminica e o zi buna de vazut, in sfarsit, cum si unde este acest herrliberg. Mi-a cazut cu tronc in tren, cand invariabil vocea crainicei spune „trenul continua pana la statia cutare, cutare, cutare, herrrrrliberrrrg, cu rrr-uri rrrrostogolitoarrrre.
Am pornit asadar, pe la 11,

E pauză. Franţa – România 14-8.
„daca cineva le-ar fi spus francezilor ca dupa 25 de minute ar conduce romania la 7 goluri diferenta, i-ar fi ras in nas”. Citat din comentatorul englez de pe… internet. Internetul merge cu intreruperi care ma enerveaza rau de tot, tocmai am dat un restart, panaceul universal.
Ma doare capul, la propriu si la figurat.
„dati la cap si intre picioare! S-a inteles?” Tadici,… [...]

Nici nu mă aşteptam să meargă toate ca pe roate. Rezervasem ieri biletul, pe internet prin ticketnet.fr. Singura opţiune de „livrare” pe care mi-a dat-o a fost „intraţi în posesia biletului la centrul de colectare”. Erau două centre de colectare în Dijon. Buun. Notez cuminte adresa, şi azi, cum ajung, mă duc aţă la primul. Descopăr că era într-un hipermarket dintr-un mare complex comercial, care era, evident, închis. Cu o… [...]