În lista Logis-de-France nu era nici un loc de cazare de 2/3 stele la Monte Carlo. Cumva mi s-a părut normal, cred că eu să fiu în locul lor nici n-aş vrea să fie, ar ştirbi cumva “brandul”. Aşa că am căutat ceva hotelaş în preajmă, de preferat pe drum în continuare, şi aşa am ajuns la Menton. Şi lor le-am zis că vin târziu, şi ei au zis că… [...]

I-am zis lui Jane – “Jane, du-mă undeva central.” “La cazinou e bine?” “E bine.” Şi m-a dus la cazinou, pe care l-am văzut cum am ieşit din parcarea suptterană, era în fundu’ grădinii.

Apropiindu-mă, l-am văzut şi pe domnul foarte serios cu o turturică pe cap -

nu ştiu cine e, nu m-am uitat, dar părea pătruns de importanţă, spre deosebire de doamna cu freză de palmier, mult mai… [...]

Eze n-are nici o legătură cu Dino Eze, care mi-a tot venit în minte când eram acolo; se citeşte “Ez” şi e un insider tip primit de la C. Cică e cel mai “reprezentativ-provensal” locşor de pe coasta de azur, altfel cosmopolită.
Orăşelul medieval e cocoţat în vârful unui munte – literalmente.

Ceea ce sugerează deja caracteristicile: lipsă de spaţiu. Asta, de exemplu, e strada principală:

(dovada:)

pe care am… [...]

De la Nisa am pornit spre destinaţia următoare pe o mică bucată din coasta de azur propriu-zisă. Atunci am văzut cum arată, peisagistic vorbind:

Peninsule, golfuri, bărci, palmieri, apă în diverse nuanţe,

oraşe înghesuite prăvălite peste mici porturi cu bărci albe,

plăj ferite,

case răzleţe pe stânci, cu privire la munte, mare şi drumuri şerpuitoare.

Cel mai şocant lucru la Nisa a fost apa bicoloră. O fâşie de apă turcoaz la mal, restul albastru-închis.

Contrastul era foarte brusc si foarte puternic, zici că era acuarelă. M-am dus mai aproape sa vad,

dar era tot bicoloră, şi înghiţea un om pe oră.

Plaja, însă, că deh, nu le poţi avea pe toate, era cu totul şi cu totul din pietriş.

După ce nu m-am săturat să… [...]

Nu ştiam nimic despre Antibes, aşa că i-am zis lui Jane să mă ducă la nimereală în centru la parcare. “Centrul” nu mi-a zis mare lucru, dar am găsit curând oraşul vechi cu nişte bolţi

străduţe

şi case mai interesante, ca de exemplu asta unde cică a dormit Napoleon Bona Parte.

Abia când am ajuns la mare

am deschis cartea turistică pe care o cumpărasem la Cannes, în care zicea… [...]

Etapa următoare a Micii Bucle a început a doua zi dimineaţă pe la 9. Aveam parcarea asigurată până la 10 dimineaţa, aşa că la 9 eram pe plajă (nu ştiu dacă mi s-a întâmplat vreodată pe litoralul românesc o aşa matineală, da’ mă bucur c-am reuşit să mă urnesc, motivat şi de coasta întreagă pe care voiam s-o bat în ziua respectivă).
Era musai de făcut o baie, şi am… [...]